Tag Archives: cladiri

Autorizatiile de construire

În luna august 2015, s‐au eliberat 4766 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creştere cu 20,0% față de luna iulie 2015 şi cu 31,7% față de luna august 2014. ƒ În perioada 1.I – 31.VIII.2015, s‐au eliberat 27037 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creştere cu 7,4% față de perioada 1.I – 31.VIII.2014.

August 2015 comparativ cu iulie 2015

În luna august 2015 s‐au eliberat 4766 autorizații pentru construirea de clădiri rezidențiale, din care 66,0% sunt pentru zona rurală. Distribuția în profil regional evidențiază o creştere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în majoritatea regiunilor de dezvoltare, cele mai semnificative înregistrându‐se în: Nord‐Est (+283 autorizații), Sud‐Muntenia (+178), Nord‐Vest (+109), Sud‐Est (+106) şi Bucureşti‐Ilfov (+103). În regiunea de dezvoltare Vest, numărul autorizațiilor eliberate pentru clădiri rezidențiale, a scăzut cu 41 autorizații.

August 2015 comparativ cu august 2014

În luna august 2015 față de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale reflectată  în toate regiunile de dezvoltare: Sud‐Muntenia (+311 autorizații), Nord‐Est (+242), Nord‐Vest (+211), Bucureşti‐Ilfov (+185), Sud‐Est (+139), Sud‐Vest Oltenia (+33), Vest (+24) şi Centru (+3).

Perioada 1.I‐31.VIII.2015 comparativ cu perioada 1.I‐31.VIII.2014

În perioada 1.I‐31.VIII.2015 s‐au eliberat 27037 autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale, în creştere cu 7,4% față de perioada 1.I‐31.VIII.2014. S‐au înregistrat creşteri în următoarele regiuni de dezvoltare:   Nord‐Est (+537 autorizații), Sud‐Est (+506), Sud‐Muntenia (+471), Nord‐ Vest (+312), Bucureşti‐Ilfov (+101), Vest (+74) şi Sud‐Vest Oltenia (+26). Scăderi a numărului de autorizații eliberate pentru construirea de clădiri rezidențiale au fost în regiunea de dezvoltare Centru (‐164 autorizații).

Sursa: imobiliare.net

România: stilul neoromanesc

Ca orice curent artistic major, stilul neoromânesc a parcurs etape şi direcţii de dezvoltare distincte, a fost adoptat în masă şi venerat de public, însă a trecut şi prin crize profunde de exprimare, fiind de asemenea influenţat de mode culturale, politică sau religie. Cu toată zbuciumata sa existenţă, i se pot distinge totuşi cu claritate trei faze succesive de evoluţie: timpurie, matura si tarzie, fiecare în coordonate sitlistice bine definite.

Stilul neo-romanesc. De la sfarsitul secolului al XIX-lea si pana la al doilea razboi mondial se remarca un alt curent puternic, care a influentat si muzica, literatura si artele plastice. Stilul neo-romanesc, caruia i se mai zice uneori si stilul neo-brancovenesc sau romantic, l-a avut ca reprezentant si initiator pe arhitectul Ion Mincu. Stilul este caracterizat de introducerea unui anumit eclectism care combina elemente de influenta bizantina cu motive arhitecturale etonografice romanesti, elemente de arta otomana si renastere italiana tarzie. In special cladirile de interes public, administratii locale, vami, banci, dar si unele locuinte rezidentiale construite in acea perioada se incadreaza in acest curent, desi practic nu e vorba de un stil unitar, ci de o maniera arhitecturala la care numerosi alti arhitecti celebri in epoca (precum Nicolae Ghica Budesti, Carol Benesch, Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Grigore Cerchez, paul Smarandescu etc.) si-au adus aportul personal, conferind un stil individual edificiilor pe care le-au proiectat.

Cladirile vechi confera personalitate unui oras, vorbind vizual despre cultura si istoria lui. In avalansa stilurilor “actuale” ce caracterizeaza constructiile generic denumite moderne, aceste cladiri de inceput de secol XX isi accentueaza parca farmecul, constituindu-se ca repere de nezdruncinat in arhitectura.

Caracteristic stilului neoromanesc este ornamentatia exterioara bogata, lucrata in stucatura sau piatra, si prezenta reconfigurata a vechilor elemente specifice casei taranesti cum ar fi foisorul sau cerdacul. Totodata stilul brancovenesc, impunator prin coloanele superb subliniate in volumetrie, este restilizat in curentul neoromanesc.

Stilul arhitectural neoromanesc este unul dintre cele mai remarcabile creatii arhitecturale ale artei nationale din Europa, dar, practic, necunoscut de catre publicul larg din Occident. Achizitionarea, restaurarea si detinerea unei asemenea bijuterii arhitecturale constituie o initiativa foarte serioasa, de mare responsabilitate, insa plina de satisfactii. Multe cladiri uimitoare de tip neoromanesc se gasesc astazi intr-o stare avansata de deteriorare, afectate fiind de indiferenta autoritatilor si de ignoranta proprietarilor lor actuali. In multe cazuri, acestia demoleaza sau altereaza aceste cladiri pentru a ridica in locul lor structuri moderniste anoste si de prost-gust, din materiale de proasta calitate. (©Valentin Mandache)

This slideshow requires JavaScript.

 

Structura imobiliare va sta la dispozitie cu servicii de design interior case, servicii de design interior apartamente, amenajari interioare case, amenajare spatii de birouri, proiect design, design interior dormitor, amenajare interioare living, proiect design interior sediu firma, etc.

Specialistii nostri vă stau la dispozitie pentru vânzarea, închirierea sau cumpărarea unui imobil (apartament, casă, teren, spaţiu comercial) oferind asistenţă şi consiliere în tranzacţii imobiliare.

Serviciile noastre de intermediere imobiliară se adresează exclusiv clienţilor care cred în principiul specializării şi care doresc o colaborare eficientă, cu un partener de incredere în tranzacţionarea imobiliară.

Promovarea pe piaţă a imobilului dumneavoastră va fi prioritizată atât în ceea ce priveşte organizarea şi tehnicile de vânzare, cât şi investiţiile şi resursele puse la dispoziţie din partea agenţiei noastre.