Tag Archives: constructii

Autorizatiile de construire

În luna august 2015, s‐au eliberat 4766 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creştere cu 20,0% față de luna iulie 2015 şi cu 31,7% față de luna august 2014. ƒ În perioada 1.I – 31.VIII.2015, s‐au eliberat 27037 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creştere cu 7,4% față de perioada 1.I – 31.VIII.2014.

August 2015 comparativ cu iulie 2015

În luna august 2015 s‐au eliberat 4766 autorizații pentru construirea de clădiri rezidențiale, din care 66,0% sunt pentru zona rurală. Distribuția în profil regional evidențiază o creştere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în majoritatea regiunilor de dezvoltare, cele mai semnificative înregistrându‐se în: Nord‐Est (+283 autorizații), Sud‐Muntenia (+178), Nord‐Vest (+109), Sud‐Est (+106) şi Bucureşti‐Ilfov (+103). În regiunea de dezvoltare Vest, numărul autorizațiilor eliberate pentru clădiri rezidențiale, a scăzut cu 41 autorizații.

August 2015 comparativ cu august 2014

În luna august 2015 față de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale reflectată  în toate regiunile de dezvoltare: Sud‐Muntenia (+311 autorizații), Nord‐Est (+242), Nord‐Vest (+211), Bucureşti‐Ilfov (+185), Sud‐Est (+139), Sud‐Vest Oltenia (+33), Vest (+24) şi Centru (+3).

Perioada 1.I‐31.VIII.2015 comparativ cu perioada 1.I‐31.VIII.2014

În perioada 1.I‐31.VIII.2015 s‐au eliberat 27037 autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale, în creştere cu 7,4% față de perioada 1.I‐31.VIII.2014. S‐au înregistrat creşteri în următoarele regiuni de dezvoltare:   Nord‐Est (+537 autorizații), Sud‐Est (+506), Sud‐Muntenia (+471), Nord‐ Vest (+312), Bucureşti‐Ilfov (+101), Vest (+74) şi Sud‐Vest Oltenia (+26). Scăderi a numărului de autorizații eliberate pentru construirea de clădiri rezidențiale au fost în regiunea de dezvoltare Centru (‐164 autorizații).

Sursa: imobiliare.net

O clădire de patrimoniu din trei, abandonată

În Bucureşti sunt aproape 1.500 de clădiri de patrimoniu, care ar putea atrage sute de mii de vizitatori, anual, precum în marile capitale europene, dar majoritatea mai mult urâţesc oraşul. Peste 500 au fost lăsate la voia întâmplării de noii proprietari, ei preţuind mai mult terenul de sub ele decât valoarea istorică pe care o reprezintă și care poate fi fructificată şi de nepoţii nepoţilor lor.

Zilele acestea va fi des invocat matematicianul Spiru Haret (1851–1912), deoarece, în calitate de ministru al Educaţiei, a reformat învăţământul. Doriţi să îi vizitaţi Casa Memorială, în care şi-a trăit ultimii ani? Ghinion! Mai puteţi admira doar o parte din faţadă. La începutul anilor 2000, casa a fost vândută unor privaţi şi lăsată „în grija” oamenilor străzii şi a timpului. După ce a devenit un pericol public, clădirea a fost demolată, cu acordul Primăriei, iar pe locul ei a apărut, în acest an, un imobil de birouri cu şapte etaje.

După acest tipar au dispărut numeroase imobile de o valoare inestimabilă. „Riscul ca obiecti¬vele ce alcătuiesc patrimoniul cultural construit să fie demolate apare când există o presiune imobiliară care face ca terenul pe care sunt situate să fie mult mai valoros, în ochii deţinătorilor, fără ele. De asemenea, o lipsă de înţelegere de către proprietar a valorii culturale a patrimoniului deţinut şi a importanţei respectării prevederilor în domeniu, situarea clădirii izolat faţă de ochiul publicului, lipsa de pregătire a celor abilitaţi să intervină în conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului pot conduce la pierderi”, ne-a spus arhitectul Adrian Bălteanu. Mai mult, autorităţile lasă la decizia noilor proprietari ce utilitate să le dea clădirilor de patrimoniu (n. red. – celor din categoria B, precum foste locuinţe), deoarece, legal, îi poate obliga doar să păstreze faţada. „Pentru imobilele din categoria B trebuie făcut, de către un specialist atestat de Ministerul Culturii, un studiu istoric care să pună în evidenţă ce trebuie păstrat, care este tipul de operaţie ce se poate face şi, în funcţie de amplasare, ce destinaţie poate primi: locuinţă, birou sau restaurant”, ne-a menţionat arhitectul Alexandru Beldiman.

Aproape 8.000 de case istorice fără proprietar

În ţara noastră existau 22.508 obiective non-arheologice, arată cele mai recente date, furnizate în 2012, de către Institutul Național al Patrimoniului şi incluse în „Strategia Sectorială în Domeniul Culturii și Patrimoniului Național pentru perioada 2014-2020” a Ministerului Culturii. Dintre acestea, pentru aproape 69% (15.520 de obiective) nu se ştia starea de conservare, 19,5% (4.387 de obiective) erau în stare fizică foarte bună și bună, iar 2,6% (593 de obiective) erau în (pre)colaps. În plus, pentru 7.891 de monu¬mente non-arheologice nu se ştia proprietarul, iar pentru 357 de monumente s-a întocmit Obligația de folosință în 2007- 2012, în Programul Național de Restaurare. În plus, cea mai recentă Lista oficială a Monumentelor Istorice (LMI) a fost publicată în 2010, având la bază datele din 2009. „Nu a numărat nimeni câte clădiri valoroase sunt în porţiunile de oraş clasate monument. Numărul de poziţii din LMI din 2010 este de 22.542, dintre care 19.880 se referă la structuri arhitecturale. Circa 85% dintre structurile arhitecturale, 17.000, sunt construcții, restul sunt obiective comemorative sau ansambluri statuare de for public”, a punctat arhitectul Adrian Bălţeanu.

Hotelul Muntenia (1925-1930) are şanse să urmeze calea fostei case a lui Spiru Haret. Ca densi¬tate, pe primele locuri în UE sunt Anglia (3.000 de monumente pe 1.000 de kilometri pătraţi) și Germania (2.000 de monumente pe 1.000 de kilometri pătraţi). Noi suntem în ultima treime, având 83 de monumente pe 1.000 pe kilometri pătraţi și un monument la 1.000 de locuitori. Media în Europa este de un monument la fiecare 800 de metri și cinci monumente la fiecare 1.000 de locuitori.

Palatul Cazzavillan (1901) i-a aparţinut ziaristului român de origine italiană Luigi Cazzavillan, care a fondat cel mai cunoscut ziar de la noi, „Universul” (1884). Pentru a-l restaura, autorităţile pot obține finanţare din surse nerambursabile sau credite avantajoase din fonduri euro¬pene, naţionale sau locale.
Sursa: www.jurnalul.ro